Gallery Four Column - BLOCUL SUVERANIST ROMÂN

Programul de țară al Blocului Suveranist Român (BSR)

(Sinteză)

Situația existenta

Națiunea română este într-o situație critică.

Românul, avuția dar și drepturile și libertățile lui sunt pe cale de dispariție.

Ultimii 33 de ani au adus România în pragul dezastrului, în pofida mult lăudatelor și așteptatelor avantaje ale „intrării în Europa”, ale integrării în „lumea civilizată”.

Depopularea, pierderea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului, pauperizarea accentuată a unor pături din ce în ce mai extinse de cetățeni, cedarea resurselor și bogățiilor naționale, dezindustrializarea, pierderea identității naționale, școala care produce generații de analfabeți funcționali destinați a fi mână de lucru ieftină pentru multinaționale și sistemul medical național al cărui singur scop este apărarea intereselor Big-Farma, toate sunt rezultatul unor politici consecvent antinaționale, politici care au prioritizat interesul străin în dauna interesului național.

Toate acestea sunt motivele pentru care BSR spune ferm că singura soluție pentru remedierea situației dezastruoase în care se găsește românul, națiunea română, România, este un program politic #Radical care să ducă la reclădirea din temelii a statului român.

Reconstruirea statului în jurul și pentru cetățeanul român este #SinguraCale!

De aceea principalul nostru scop politic este să #RedămRomâniaRomânilor iar pe plan internațional să spunem răspicat #ÎntâiRomânia!

Obiectivul suveraniștilor de a reda România românilor poate fi atins doar prin adoptarea imediată a șapte seturi de măsuri, măsuri care vor constitui o schimbare radicală, o renaștere a statului român:

Abrogarea imediată a tuturor legilor care au adus atingere drepturilor cetățeanului, legi adoptate în mare parte în ultimii trei ani;
Adoptarea normelor legale care au fost modificate sau completate prin #LegeaSuveranității, #LegeaSolidarității și prin amendamentele pe care le-am făcut la #LegeaOffshore;
Revizuirea amplă și profundă a Constituției potrivit proiectului de revizuire intitulat #ConstituțiaSuveranității.
Prioritizarea investițiilor în educație și sănătate, ca mijloc de încurajare a natalității;
Protecția și încurajarea întreprinzătorilor și agricultorilor români prin măsuri fiscale;
Valorificarea optimă și în interes național a resurselor naturale;
Impozitarea progresivă a multinaționalelor și a marilor averi.

În acest mod, prin măsurile Constituționale și legislative ce vor fi implementate de Blocul Suveranist Român, în maximum 240 zile vom putea spune că românii vor trăi în

A TREIA REPUBLICĂ,

o republică în care doar drepturile și prosperitatea cetățeanului român și interesul național sunt pe primul loc.

De ce e nevoie de o #aTreiaRepublică?

Pentru că după Republica instituită de comuniștii lui Dej în 1948, în care interesele comuniștilor și ale „poporului vecin și prieten” sovietic au prevalat interesului național și după Republica instituită de Iliescu, în care apărarea intereselor securiștilor și ale „aliaților strategici” au fost singurele scopuri ale statului român,

după 75 de ani de la instaurarea comunismului și după 33 de ani de la evenimentele care au adus securiștii la putere,

#aVenitVremea ca poporul român se devină suveran, ca propășirea și continuitatea națiunii române și bunăstarea și siguranța zilei de mâine pentru cetățeanul român să fie singurele scopuri ale existenței statului român!

Ce înseamnă a Treia Republică?

A Treia Republică va fi concretizarea unei reforme Constituționale ample prin care vor fi făcute modificări cu privire la:

Întărirea și garantarea drepturilor cetățeanului (vor fi modificate și completate articolele 19, 22, 23, 24, 34, 44 și 48 din Constituție), și anume:

interdicția de a supune cetățenii la tratamente medicale experimentale sau la orice fel de tratament medical fără consimțământul scris, complet și onest informat al pacientului;
Protejarea identității sexuale dobândite la naștere a copiilor;
Interdicția monitorizării cetățeanului român fără încuviințarea prealabilă a instanței;
Întărirea și garantarea dreptului la apărarea fără imixtiuni și condiționări din partea statului;
Interdicția de a limita sau condiționa obținerea, deținerea și folosirea de orice monedă în numerar;
Familia întemeiată pe căsătoria liber consimțită între doi oameni de sex opus, născuți bărbat și femeie.

Întărirea democrației, garantarea suveranității naționale și apărarea Supremației Constituției și a interesului suveran al poporului în derularea relațiilor internaționale (vor fi modificate și completate articolele 148 și 149), și anume:

îndeplinirea obligațiilor luate de România prin tratate doar cu respectarea Constituției României și în interesul superior și suveran al poporului român;
Aderarea și retragerea României din organismele și alianțele internaționale se va face doar prin lege adoptată prin decizia suverană a poporului român, exprimată prin referendum.

Modificări ce au ca scop apărarea și sporirea avuției naționale (vor fi modificate și completate articolele 116, 136, 140), și anume:

Funcțiile publice numite, sau funcțiile și calitățile pentru care se realizează desemnare directă, vor fi ocupate pentru maxim 2 mandate de maxim 4 ani;
Redevențele datorate pentru contractele de concesiune se vor actualiza la nivelul prețurilor practicate în Uniunea Europeană din cinci în cinci ani;
Curtea de Conturi va controla modul de gestionare a resurselor publice şi va raporta Parlamentului, cel puțin o dată pe an, cele constatate, Raportul fiind public;

Modificări ce au ca scop întărirea și garantarea independenței justiției (vor fi modificate și completate articolele 133, 146 și 147), și anume:

din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte doar judecători, fapt care va avea ca efect scoaterea procurorilor din rândul magistraților;
Președintele CSM va fi ales doar pentru un singur mandat de maxim 2 ani;
Curtea Constituțională va putea constata neconstituționalitatea unui tratat și, ulterior, a ratificării;
Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale de către judecători și procurori va constitui abatere disciplinară și se va sancționa în condiții stabilite printr-o lege organică;

Modificări ce au ca scop limitarea puterii și a influenței asupra societății a serviciilor de informații (vor fi modificate și completate articolele 40, 116, 118, 119), și anume:

Membrii și foștii membri ai serviciilor de informații nu vor putea deține funcții publice numite sau alese pentru o perioadă de 5 ani de la încetarea exercitării acestor funcții;
Serviciile de informații și cele asimilate acestora se vor organiza exclusiv în sistem civil, în condițiile legii, ceea ce însemnă demilitarizarea serviciilor de informații;
Numirea șefilor serviciilor de informații va fi făcută de către Parlament, în ședință comună a celor două camere;

Modificări ce au ca scop mărirea putererii Parlamentului (vor fi modificate și completate articolele 62, 65, 74, 75, 108, 115, 118, 119 și 146), și anume:

Întărirea democrației și creșterea reprezentativității Parlamentului prin impunerea la nivel Constituțional a unui prag electoral de 1% pentru intrarea în Parlament;
Parlamentul va desemna Procurorul General și a Procurorii șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
Scăderea numărului de semnături necesare pentru o inițiativă legislativă cetățenească de la 100.000 la 30.000 de semnături;
Eliminarea adoptării tacite a legilor;
Limitarea delegării legislative a executivului;
Dreptul exclusiv al Parlamentului de a da acordul prealabil pentru ca, pe timp de pace, trupe străine să intre, staționeze sau să desfășoare operațiuni pe teritoriul României;
Includerea în CSAT a șefilor celor două Camere ale Parlamentului;
Scăderea numărului de parlamentari care pot sesiza CCR de la 50 la 20 de deputați și, respectiv, de la 25 la 10 senatori.

Modificări ce au ca scop diminuarea puterii Președintelui (vor fi modificate și completate articolele 83, 90, 94, 103, 142), și anume:

Scăderea mandatului Președintelui de la 5 la 4 ani;
Limitarea dreptului Președintelui de a organiza referendumuri;
Președintele va acorda gradele de mareșal, de general și de amiral numai cu avizul conform al comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
Obligarea Președintelui să desemneze candidat la funcția de Prim Ministru pe candidatul desemnat de către partidul care are cel mai mare număr de parlamentari;
Președintele nu va mai desemna judecători la CCR;

Aceste măsuri de ordin constituțional vor fi asistate de o serie de completări, modificări sau abrogări ale unor norme legale, norme care, potrivit efectelor avute, pot fi grupate în patru categorii de măsuri:

Măsuri pentru consolidarea stării de drept și protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului roman;
Măsuri ecologice pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului roman;
Măsuri în domeniul economic pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului roman;
Măsuri în domeniul siguranței și apărării naționale pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului roman;
Măsuri pentru modificarea Codului Fiscal;
Măsuri pentru modificarea legislației referitoare la taxarea exploatărilor Offshore.

Astfel, în ultimii ani, cu precădere în ultimii trei ani și jumătate ulterior apariției virusului SARS-COV2 și a războiului din Ucraina, în legislația românească au apărut o serie de norme care contravin fie punctual, fie în ansamblul lor, spiritului și literei Constituției.

Această stare de fapt și de drept este de natură a afecta în mod grav și direct suveranitatea statului roman, reglementată de articolul 1 alineat 1 din Constituția României, suveranitatea fiind înțeleasă atât ca drept al națiunii la identitate și autodeterminare, cât și ca stare de drept conformă cu ordinea constituțională.

Reacția la situația de stres la care a fost supus statul român ca urmare a apariției stării pandemice și de război de la graniță, atât din punct de vedere economic, cât și social, a relevat o serie de disfuncționalități la nivelul instituțiilor statului român, disfuncționalități de natură a afecta în mod direct, fundamental și ireversibil suveranitatea națională.

Nu în ultimul rând, s-a profitat de legislația lacunară care lăsa loc unor derapaje periculoase pentru drepturile și libertățile cetățeanului român, pentru dezvoltarea durabilă economică și socială, dar și pentru coerența și corecta funcționare a instituțiilor de siguranță din România, care au avut ca rezultat încălcărea drepturilor și libertăților constituționale.

Având în vedere cele de mai sus, rezultă necesitatea imediata a unei modificări a situației descrise. Soluția normală și imediată este legiferarea unei unice norme care să corecteze starea de drept prin implementarea unor modificări punctuale printr-o unică dispoziție legală, menită a da coerență și continuitate procesului de consolidare a stării de drept și a suveranității în România.

Evoluțiile economice, sociale și politice interne și internaționale din ultimii ani au avut ca efect erodarea pronunțată a suveranității poporului român. Suveranitatea populară reprezintă dreptul poporului de a-și decide singur viitorul și de a stabili prioritățile statului, organizarea și funcționarea acestuia și de a-i controla activitatea.

Conform articolului 2 din Constituția României ”Suveranitatea națională aparține poporului român…”

Realitatea la zi demonstrează că rigorile Constituției nu se mai regăsesc în calitatea vieții cetățenilor României. Suprimarea suveranității populare și haosul existent în relațiile dintre cele trei puteri, legislativă, executivă și judecătorească, anulează conceptul de democrație constituțională și contribuie la invalidarea Contractului Social existent între popor și autoritățile sale.

Astfel, poporul român nu mai poate dispune suveran de resursele naturale, materiale și umane existente pe teritoriul țării, autoritățile instituie măsuri medicale abuzive împotriva propriilor cetățeni, procesul electoral este fraudat în mod systematic, iar serviciile de informații nu mai sunt în slujba poporului român.

În acest context, ca urmare a impactului negativ asupra economiei cauzat de înghețarea activității în numeroase sectoare de activitate în perioada pandemică, dar și de încetinirea creșterii economice cauzată de incertitudinile și temerile produse de izbucnirea războiului la granițele țării, au apărut dezechilibre bugetare majore cauzate de creșterea cheltuielilor bugetare efectuate pentru achiziționarea a numeroase produse farmaceutice, precum și cu oferirea sprijinului umanitar și militar, în acord cu politica externă a României.

Situația descrisă a acutizat atât problemele bugetare deja existente, dar și problemele sociale cu care țara noastră se confrunta la sfârșitul anului 2019, motiv pentru care Statul trebuie să ia urgent măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare, dar și pentru protejarea persoanelor care sunt cel mai greu atinse de problemele sociale, și anume, contribuabilii care au mai multe persoane în întreținere, această din urmă măsură fiind de natură a încuraja și natalitatea, problemă majoră și prioritară a statului român.

Această situație impune luarea unor măsuri urgente de creștere a solidarității sociale între persoanele fizice și juridice care au o situație materială solidă și consolidată și păturile defavorizate – cele mai încercate în ultimii 3 ani – a căror situație materială nu încetează să se deterioreze. Totodată, aceste măsuri vor fi corelate cu măsuri de încurajare a marilor contributori dar și cu unele măsuri fiscale menite să simplifice colectarea impozitelor și să o facă mai previzibilă și mai transparentă, fiind astfel evitate atât eventualele abuzuri sau acte de corupție din partea organelor fiscale, cât și eliminată posibilitatea realizării de către marii contribuabili a unor „optimizări fiscale” neloiale față de statul român.

Din aceste motive și, nu în ultimul rând, pentru a reda poporului suveranitatea garantată prin Constituție, au devenit necesare unele modificări legislative, precum și introducerea unor noi norme legale prin care suveranitatea să fie reglementată și impusă mult mai explicit.

Măsurile pentru consolidarea stării de drept și protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român se concretizează prin adoptarea unor reglementări noi sau modificări legislative vizând consolidarea stării de drept și protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român, și anume:

excluderea posibilitatea limitării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin acte administrative normative, restabilind astfel supremația Constituției și ale drepturilor stabilite de catre aceasta pentru cetățeanul român, văzut ca beneficiar legitim al drepturilor constituționale și unic deținător al suveranității naționale. Este eliminată pe această cale instituirea unor limitări arbitrare ale drepturilor fundamentale de către entități administrative care sunt lipsite de dreptul de a legifera sau de a stabili restrangeri de drepturi și libertăți;
modificarea, în sensul descris mai sus, a Ordonanței de urgență 1/1999, eliminând posibilitatea restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale pe durata stării de asediu și a stării de urgență. A fost avut în vedere faptul că nicio situație, oricât de excepțională ar fi aceasta, nu poate justifica restrângerea unor drepturi inerente condiției umane și a calității de cetățean, fapt confirmat de modul de redactare al art. 15 din Constituție: “(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.”. Astfel, Dreptul la viața și la integritate fizica și psihică, Dreptul la apărare, Dreptul la Liberă circulație, Dreptul la viața intimă, familială și privată, la Inviolabilitatea domiciliului, la libertatea conștiinței sau la libertatea de exprimare nu pot fi limitate pentru niciun motiv, restrângerea acestora neputând avea ca finalitate ipotetică ieșirea dintr-o situație excepțională, ci adâncirea unei stări de anormalitate;
abrogarea, în integralitate, a Legii 55/2020, plecând de la considerentele expuse de către Curtea Constituțională în Decizia 457/2020. În motivarea acestei Decizii, Curtea Constituțională a reținut fără echivoc că “A „construi“ prin lege o instituție nouă – „starea de alertă“, cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituent – dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României.” Pentru a ajunge la această concluzie, Curte Constituțională a reținut și că “chiar și în stare de urgență publică, principiul fundamental al statului de drept trebuie să prevaleze. Statul de drept constă în mai multe aspect, care sunt toate de importanță capitală și trebuie menținute într-un mod integral. Aceste elemente sunt principiul legalității, separarea puterilor, împărțirea puterilor, drepturile omului, monopolul statului asupra forței, administrarea publică și independentă a justiției, protecția vieții private, dreptul la vot, libertatea de acces la puterea politică, participarea democratică a cetățenilor și supravegherea de către aceștia a procesului decizional, luarea deciziilor, transparența guvernării, libertatea de exprimare, asociere și întrunire, drepturile minorităților, precum și regula majorității în luarea deciziilor politice. Statul de drept înseamnă că agențiile guvernamentale trebuie să funcționeze în cadrul legii și acțiunile lor trebuie să fie supuse controlului de către instanțele independente. Securitatea juridică a persoanelor trebuie să fie garantată.” Având în vedere toate aceste aspecte, caracterul vădit neconstituțional al Legii 55/2020, toate produse de starea de presiune dată de situația pandemică în care a fost adoptată această dispoziție legală, dar și necesitatea reluării în condiții de normalitate a procesului legislativ, unica soluție pentru revenirea la starea de legalitate și constituționalitate ca unice modalități de exercitare a suveranității naționale este abrogarea integrală a Legii 55/2020;
modificarea Legii privind drepturile pacientului 46/2003, impunând obținerea acordului și consimțământului scris al pacientului anterior administrării medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale și a altor mijloace terapeutice. Măsura este absolut necesară pentru întărirea dreptului cetățeanului la viață și la integritate fizica și psihică, puse în concordanță cu libertatea conștiinței. Fiecare dintre acestea sunt elemente indisolubil legate de suveranitatea poporului văzut ca totalitate a cetățenilor ale căror drepturi și libertăți trebuie să fie garantate. Pentru același motiv, la alienatul 2 al articolului 4 este interzisă și orice discriminare, pozitivă sau negativă ca urmare a acceptării sau refuzului unui tratament sau dispozitiv medical. Orice discriminare este contrară Constituției fiind de natură a afecta drepturile și libertățile unei părți a poporului, fapt care afectează în mod direct nu doar dreptul cetățeanului ca individ, ci însăși suveranitatea statului român prin discriminarea și limitarea drepturilor unei părți din societate;
apărarea stării de sănătate a poporului român, deținător al suveranității naționale, fiind aduse modificări la Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prin care sunt interzise comercializarea sau folosirea medicamentelor, vaccinurilor, dispozitivelor medicale și a altor produse farmaceutice pentru care producărorul nu oferă garanții și remedii dovedit viabile sau pentru care nu s-au efectuat teste clinice complete. De asemenea, la alineatul 2 sunt abrogate 3 subpuncte ale articolului 811 din Legea 95 din 14 aprilie 2006, care permit unele modalități imorale de publicitate pentru medicamente cu impact direct asupra stării de sănătate a poporului român, fapt care periclitează suveranitatea națională. Pentru aceleași motive, la alineatul 3 s-a modificat art. 813 din Legea 95/2006, interzicându-se orice formă de reclamă comercială la televiziune, radio și pe rețelele de socializare pentru medicamente autorizate sau neautorizate, vaccinuri, dispozitive medicale și alte produse farmaceutice. Pentru aceleași considerente a fost interzisă și distribuția directă a medicamentelor către populație de către fabricanți în scopuri promoționale;
modificarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, introducându-se dispoziții cu privire la apărarea integrității fizice și psihice a minorului, în calitatea sa de cetățean deținător de drepturi. Astfel, este interzisă până la vârsta de 18 ani orice formă de intervenție asupra trupului minorului având ca scop modificarea identității sexuale dobândită la nașterea acestuia. În același timp, este interzisă punerea la dispoziția copiilor a oricăror materiale cu caracter pornografic sau care promovează abaterea de la identitatea de gen, aceste materiale putând fi cauza unor traume psihice care vor marca întreaga existență a cetățeanului. La adoptarea acestor modificări se are în vedere atât interesul superior al copilului cât și dreptul acestuia de a decide și de a dispune în cunoștință de cauză de trupul său după momentul atingerii maturității psihice, urmând a fi eliminate orice posibile influențe premature asupra dezvoltării fizice și psihice normale a cetățeanului român. Nu în ultimul rând, sunt avute în vedere și caracterul ireversibil al oricăror modificări premature de gen, modificări ce vor avea un efect negativ atât asupra dezvoltării minorului, cât și influența directă pe care schimbările de gen operate în timpul minoratului le vor avea asupra natalității în România, aspect care influențează în mod direct suveranitatea națională;
completarea articolul 64 din Codul Civil, instituind noi garanții cu privire la integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei. Au fost avute în vedere atât evoluțiile tehnologice din ultimii ani, cât și ultimele rezultate ale studiile celor mai evoluate laboratoare de cercetare în domeniu, toate acestea creând premizele unor posibile intruziuni la nivelul creierului prin utilizarea neurotehnologiei. Având în vedere riscurile potențiale reprezentate de nereglementarea unui domeniu care poate avea efecte directe asupra cetățeanului român ca individ, dar și a colectivităților în ansamblul lor, ambele putând cauza influențe necontrolate asupra societății și, deci implicit, asupra suveranității naționale, s-a interzis folosirea sau deținerea oricărui dispozitiv al cărui scop este accesarea sau manipularea activității neuronale, sau diminuarea autonomiei voinței sau capacității cetățenilor de a lua decizii în mod liber;
modificarea alineatului 3 al art. 5 din Legea 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice oferind proprietarilor și co-proprietarilor imobilelor dreptul de a folosi continuu, neîntrerupt și necondiționat imobilele ai căror proprietari sau co-proprietari sunt. S-a avut în vedere că permiterea neîngrădită și neautorizată în prealabil a oricăror entități juridice deținătoare de reţelele de comunicaţii electronice sau tehnologii și echipamente utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice, sau a unor elemente de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora, constituie o limitare inacceptabilă a dreptului la proprietate, fapt care poate constitui o atingere gravă a suveranității poporului român;
modificarea Legii nr. 286/2009 – Codul Penal, punând legislația din această materie în acord cu ultimele hotărâri ale Curții Constituționale, dar și cu modificările legislative introduse de prezenta propunere legislativă. Astfel, se va modifica articolul 297 Cod Penal – Abuzul în serviciu, pe care îl pune în acord cu Deciziile 405/2016 și 392/2017, incriminând totodata la alineatul 2 și fapta de a discrimina orice persoană, de a “îngrădi exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de teamă, de excludere socială sau de inferioritate pe temei de … acceptare sau refuz al unui tratament sau dispozitiv medical”. Necesitatea incriminării acestei fapte vine ca urmare a recurenței în societatea ultimilor ani a unor acte discriminare negativă prin restrângerea unor drepturi Constituționale cu încălcarea drepturilor pacientului, prevăzute în Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003, dar și în Convenția de la Oviedo pentru persoanele care nu au acceptat unele tratamente medicale care au caracter opțional potrivit legislației în vigoare. În mod simetric a fost incriminat și orice act de discriminare ca urmare a acceptării și administrării unor tratamente medicale. Ultima modificare adusă a fost introducerea unui al treilea alineat în care a fost incriminată orice faptă a unui funcționar public sau persoană asimilată acestuia de punere în aplicare a unor norme declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională. Modificarea la textul legii penale a fost făcută cu scopul de a întări Respectarea drepturilor cetățeanului român, dar și pentru întărirea forței Deciziilor Curții Constituționale prin incriminarea oricărei fapte de încălcare a acestora, toate având ca ultim scop întărirea stării de drept și a regimului Constituțional în România, ambele fiind considerate a fi însăși fundația suveranității naționale. Se va introduce un nou articol în Codul penal, articolul 195¹, cu denumirea marginală “Perturbarea sau modificarea integrității fizice sau mentale”, prin care sunt incriminate faptele de încălcare a dispozițiilor Codului Civil prevăzute la articolul 64, precum a fost modificat de prezentul proiect de Lege. Astfel, a fost pedepsită „Perturbarea sau modificarea integrității individuale fizice sau mentale a unei persoane fără consimțământul scris, expres, informat și liber exprimat al acesteia”, dar și de a deține sau a folosi orice sistem sau dispozitiv al cărui scop este accesarea sau manipularea activității neuronale, de a accesa sau manipula activitatea neuronală a persoanei, precum și orice intervenție asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimțământului scris, expres, informat și liber exprimat al persoanei”. Dispozițiile legale astfel introduse în Codul Penal sunt necesare pentru apărarea valorilor sociale ocrotite de norma civilă dar și pentru apărarea drepturilor și integrității fizice și mentale ale cetățeanului român, ca elemente fundamentale ale suveranității naționale. Se va modifica 197 Cod penal cu titlul marginal “Relele tratamente aplicate minorului”, introducând două noi alineate, respectiv alineatele 2 și 3. La alineatul 2 al articolului 197 este incriminată “Fapta de a determina minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani să își modifice identitatea sexuală biologică dobândită la naștere” , indiferent dacă aceasta a avut sau nu finalitatea urmărită de făptuitor. Motivul incriminării acestei fapte constă în gravele perturbări mentale, psihice și comportamentale pe care o asemenea faptă o poate avea asupra minorului, chiar dacă minorul nu poate dispune singur cu privire la modificarea efectivă, fizică, a identității sale sexuale dobândită a naștere. Alineatul 3 introduce o agravantă a faptei prevăzute la alineatul 2, astfel cum a fost introdus de prezentul proiect de lege, majorând cu o treime pedeapsa aplicată făptuitorului dacă acesta are calitatea de părinte, tutore, institutor sau profesor sau dacă fapta în sine a produs consecințe fizice asupra minorului, indiferent de calitatea făptuitorului. Se va modifica art. 211 Cod penal cu denumirea marginală “Traficul de minori” introducând după alineatul 1 un nou alineat, (1¹), prin care este incriminată Intermedierea sau stimularea adopțiilor de către persoane străine de Direcţia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sau Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții. Ca motiv al incriminării acestei fapte a fost avută în vedere situația ultimelor decenii în care adopția de copii a fost văzută de diferite persoane fizice și juridice ca un veritabil act de comerț, în felul acesta fiind scoși din țară mii de copii care au pierdut, astfel, cetățenia și care nu au mai putut fi protejați de către statul român, fapt care afectează de o manieră directă și gravă suveranitatea națională prin diminuarea populației, deținătoare a suveranității. Se va introduce un nou alineat la art. 221 Cod penal, cu titlul marginal “Coruperea sexuală a minorilor”, și se va modifica alineatul 6 al aceluiași articol. Alineatul 5¹incriminează “fapta de a pune la dispoziția copiilor sub vârsta de optsprezece ani a oricăror materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen și homosexualitatea” având în vedere efectele pe termen mediu și lung asupra dezvoltării minorului și traumele psihice ireparabile pe care le poate avea asupra acestuia, fapte care aduc atingere direct dezvoltării unor generații sănătoase și capabile de a-și exercita deplin drepturile și suveranitatea. Alineatul 6 este modificat în sensul incriminării tentativei la fapta incriminată, avându-se în vedere importanța valorii sociale ocrotite și gravitatea de a afecta dezvoltarea minorului. Se va introduce un nou Alineat la articolul 398 Cod Penal cu titlul marginal “Înalta trădare”, alineatul 2, care instituie o agravantă la infracțiunea incriminată la alineatul 1, crescând limitele de pedeapsă pentru fapta de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului, dacă această faptă a produs pagube importante economiei naționale. Astfel, cum spune în însăși textul alineatului 1, fapta incriminată este de natură a pune în pericol suveranitatea națională, creșterea limitelor de pedeapsă pentru consecințele grave ale faptei având scopul de a fi un mijloc de disuaziune pentru făptuitori, cu atât mai mult cu cât făptuitorii pot fi persoane cu poziții importante în cadrul statului român. Se va introduce un nou alineat la articolul 398 Cod Penal, cu titlul marginal “Înalta trădare”, alineat care introduce în sfera înaltei trădări și fapta Președintelui de a nu pune în aplicare Deciziile Curții Constituționale prin care sunt soluționate conflicte de natură constituțională în termen de 10 zile de la comunicarea dispozitivului. Necesitatea incriminării acestei fapte constă în importanța valorii ocrotite, respectiv importanța punerii imediate în aplicare a dispozițiilor Deciziilor Curții Constituționale, precum și lipsa oricărui mijloc de coerciție sau oricărei sancțiuni pentru Președintele care încalcă ordinea Constituțională și ignoră hotărârile prin care se interpretează Constituția în vederea punerii în aplicare a actului fundamental, aceste fapte fiind de natură a afecta în mod fundamental suveranitatea națională;
modificarea a două articole din Legea 135/2010 codul de procedură penală, și anume: se va modifica Articolul 247 Cod procedură penală, instituindu-se prin lege necesitatea existenței unei legături între fapta penală comisă și starea de sănătate mentală a făptuitorului. În acest mod, măsura internării medicale provizorii va putea fi luată doar dacă starea făptuitorului a fost determinantă pentru săvârșirea faptei și luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru siguranța publică. Necesitatea modificării legislative a survenit ca urmare a incidenței în creștere a unor interpretări a normelor legale în vigoare la această dată de către instanțele de judecată penale în sensul extinderii atribuțiunilor acestora în sfera civilă, în cazuri în care, deși nu există nicio legătură între starea de sănătate a făptuitorului și fapta presupus comisă, în cadrul urmăririi penale au fost luate măsuri de siguranță cu ignorarea cadrului legal general instituit de Codul civil incident în speță. Pentru clarificarea sferei de aplicabilitate a normei procesual penale, dar și pentru evitarea oricăror erori sau abuzuri de natură a limita nejustificat drepturilor cetățenilor români, Proiectul de lege introduce în sfera suveranității naționale protecția drepturilor fundamentale ale cetățeanului; la alienatul 2 al articolului 10 se introduce o nouă literă, litera g), la alin.1 al art. 453 Cod Procedură Penală introducându-se -ca nou motiv de revizuire- situația în care “hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care a fost abrogată sau modificată, după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care dispozițiile penale sunt mai favorabile sau fapta a fost dezincriminată.” Se are în vedere că dezincriminarea faptei precum și normele penale mai favorabile reflectă o exprimare și un efect al modului în care anumite fapte sunt percepute de către societate, motiv pentru care dezincriminarea acestora este efectul direct al exercitării dreptului suveran al poporului de a reglementa în materia penală. Pe cale de consecință, dezincriminarea unor fapte sau normele penale mai favorabile trebuie să își producă efectele asupra tuturor membrilor societății, indiferente dacă aceștia sunt sau nu sunt la data intervenirii modificării legislative condamnați definitiv în baza unei norme penale devenită caducă, însăși hotărârea judecătorească devenind obsoletă și contrară ordinii legale și constituționale prin intervenirea normei penale noi mai favorabile. Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere faptul că revizuirea poate fi făcută oricând, chiar și după decesul persoanei condamnate de către moștenitorii acesteia, fapt care, în situația reglementată de modificarea legislativă propusă, face posibilă repararea unor erori și abuzuri judiciare istorice produse în regimul comunist sau fascist;

modificarea articolului 18 al. 2 din Legea nr. 202 din 9 noiembrie 1998 (*republicată*) privind organizarea Monitorului Oficial al României modificarea legislativă pentru a fi instituit accesul liber și neîntrerupt al cetățenilor români la Monitorul Oficial și la toate documentele de interes public comunicate prin intermediul acestuia. Modificarea s-a făcut ca urmarea a constatării necesității cunoașterii legii, dar și actelor oficiale de către destinatarii acestora, ca o obligație corelativă a statului român în raport cu obligația cunoașterii legii de către cetățean, legătura realizată între stat și cetățean prin intermediul legii și ca urmarea acunoașterii acesteia fiind un element fundamental al suveranității naționale;
reglementarea relației dintre cetățeanul român și entitățile care dețin sau operează rețele de socializare sau alte medii și rețele de socializare, a mediilor Cloud de stocare, a site-urilor online sau a sistemelor de operare, apărarea drepturilor cetățeanului român fiind unul dintre atributele suveranității unui stat. Se urmărește protejarea dreptului la imagine, la liberă exprimare precum și apărarea dreptului de proprietate intelectuală a cetățeanului român în raport cu orice entități juridice, indiferent dacă acestea își au sediul în România sau nu, aducând competența de judecare a posibilelor litigii către instanțele naționale. Această măsură are ca scop aducerea sub jurisdicție românească a oricăror acte sau fapte săvârșite în mediul online, raporturile dintre cetățenii români și orice entitate care este operator sau deținător al mediilor virtuale și rețelelor de socializare, al mediilor Cloud de stocare, al site-urilor online precum și a sistemelor de operare trebuind să fie verificate de către autoritățile române. Nu în ultimul rând, dispoziția legală pune în acord legislația națională cu recomandarea Parlamentului European care a subliniat că responsabilitatea pentru asigurarea respectării legii trebuie să revină autorităților publice și că, în cele din urmă, deciziile ar trebui să aparțină unui sistem judiciar independent, și nu unei entități comerciale private;
modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, instituind scăderi ale pragului electoral pentru o mai bună reprezentare parlamentară a cetățenilor români. Se are în vedere că beneficiile stabilității politice aduse de creșterea pragului electoral în detrimentul reprezentării opțiunilor politice nu a avut efectul scontat, starea economică și socială a României zilelor noastre fiind dovada eșecului acestui modalități de reprezentare a cetățenilor români. S-a avut în vedere că între stabilitatea politică și reprezentativitatea parlamentară a unui segment cât mai extins de populație, suveranitatea națională este mai corect și fidel exprimată de o largă reprezentativitate a Parlamentului, ca aplicare directă a articolului 2 alineatul 1 din Constituție: “(1) Suveranitatea naționala aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.”, faptul că în Constituție se vorbește despre “reprezentativitate” și nu despre “stabilitate” fiind fundamentul constituțional al modificării pragului electoral;
modificări ale Legii 13/2015 prin care este exclus din procesul electoral Serviciul de Telecomunicații Speciale. Modificările legislative urmăresc transparentizarea procesului electoral și scoaterea din procesul electoral al unui serviciu secret (militarizat la această dată), măsurile fiind necesare pentru readucerea în mediul civil al procesului electoral din România, astfel cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.

Măsurile ecologice pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român constau în modificări legislative vizând protejarea mediului înconjurător văzut ca mijloc de dezvoltare durabilă și protejare a interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român, după cum urmează:

modificarea Legii 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României interzicând exportul în spațiul comunitar sau extracomunitar de masă lemnoasă neprelucrată, inclusiv buştean, cu sau fără coajă, lemn rotund, cherestea, bârne sau traverse de cale ferată, pana la data de 1 ianuarie 2121. Această interdicție temporară este necesară pentru a contracara efectele exporturilor masive din ultimii ani, exporturi care au avut ca efect defrișări extinse, cu efecte dezastruoase asupra mediului și comunităților umane învecinate, cum ar fi inundații, alunecări de teren, afectarea ireversibilă a florei și faunei. Gravitatea situației impune incriminarea penală a faptelor de nerespectarea a interdicțiilor de export;
Modificarea articolelor 29 și 108 din Legea 46 din 19 martie 2008 – Codul Silvic, interzicându-se, pentru aceleași motive ca și cele prezentate mai sus, toate defrișările și tăierile rase pe teritoriul României, inclusiv cele motivate de reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor, până la data de 1 Ianuarie 2121;
incriminarea faptei de a provoca boli sau de a infesta cu dăunători a arborilor din fondul forestier, precum și încălcarea interdicției prevăzute la art. 29 din codul Silvic, toate fiind de natură a impacta direct dezvoltarea durabilă a națiunii române și de a afecta suveranitatea poporului roman;
modificarea articolului 13 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor la care se adaugă alineatul 2 și instituie interzicerea totală a oricăror importuri a deșeurilor de orice natură, ca singură modalitate de ocrotirea a interesului suveran al poporului român și ca răspuns necesar și imediat la infestarea mediului înconjurător de către entități juridice care introduc în țară deșeuri periculoase. Imposibilitatea unui control strict asupra circulației și transporturilor deșeurilor la granițele României atrage necesitatea interdicției totale și peremtorii a oricărui tip de import de deșeuri.

Măsurile în domeniul economic pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român se vor concretiza în adoptarea unor reglementari si masuri noi în domeniul economic pentru protejarea intereselor statului și a cetățeanului roman, după cum urmează:

se va institui interdicția înstrăinării activelor deținute de stat la companiile și societățile naționale, instituții de credit, precum și la oricare altă entitate economică la care statul are calitatea de acționar. Așa cum și Legea 173/2020, lege ce a fost ulterior modificată, a prevăzut interzicerea înstrăinării activelor statului pe o perioada de doi ani, considerăm necesara: 1. Instituirea interdicției de înstrăinare a acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, și 2. Suspendarea celor începute, pe o perioada de 100 ani, pană la data de 01.01.2121 a operațiunilor privind înstrăinarea activelor sau a acțiunilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societăți la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital deținută. La adoptarea acestei măsuri legislative, se are în vedere protejarea intereselor statului român, fiind evitat riscul pierderilor patrimoniale pe care le-ar suferi în cazul înstrăinării activelor deținute la diferite entități economice naționale, într-o perioadă de instabilitate economică și de schimbări structurale în economie. Se urmărește, de asemenea, conservarea activelor statului în vederea transmiterii acestora generațiilor următoare și asigurarea unei stabilități economice care să permită dezvoltarea capitalului uman;
se va completa articolul nr. 307 din Codul Administrativ din 03.07.2019, cu un nou alineat care stabilește că nivelul minim al redevenței obținute din concesionarea bunurilor proprietate publică nu se poate situa sub nivelul pieței Spatiului Economic European și proporțional cu beneficiile obținute din exploatarea bunului de către concesionar și a valorii de piață a bunului ce face obiectul concesiunii. Se are în vedere eficientizarea și creșterea profitabilității exploatării resurselor naturale ale României și a creșterii veniturilor bugetare ca mijloace de consolidare a suveranității naționale;
se va modifica art.30 al.1 lit. A din legea nr. 312 din 28.06.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și instituie obligativitatea ca Banca Națională să mențină rezervele de aur deținut în tezaur exclusiv și în integralitate pe teritoriul României. Este astfel abrogată posibilitatea prevăzută în actuala formă a legii de a depozita aurul din tezaurul Băncii Naționale în străinătate. La alineatul 2 se stabilește un termen de 180 de zile pentru repatrierea în integralitate a aurului depozitat în afara României, iar alineatul 3 incriminează fapta de a nu respecta cele doua alineate precedente și instuie pedeapsa cu până la 20 de ani închisoare pentru orice persoană care încalcă dispozițiile legale. Măsurile sunt menite a asigura stabilitatea economică și financiară a României prin accesul permanent, neîntrerupt și necondiționat la propriile rezerve de aur, măsuri necesare în condițiile instabilității accentuate a piețelor financiare și a riscului unei iminente crize economice globale. Totodată, deținerea efectivă și tezaurizarea propriilor rezerve de metale prețioase este o modalitate de afirmare și totodată o garanție pentru păstrarea suveranității naționale;
se va legifera obligația transparentizării totale a contractelor încheiate cu statul român și impune obligația ca toate aceste contracte sa fie publicate în Monitorul oficial partea a IV-a, cât și pe site-urile instituțiilor contractante. Transparența în sectorul public în ceea ce privește contractele încheiate cu statul român, este un element esențial în asigurarea unei democrații funcționale, în special în circumstanțe excepționale, care pot fi un teren fertil pentru eventuale fapte de corupție sau eludări ale legii, așa cum am observat în ultimele luni de la instituirea stării de urgență. De asemenea, instituțiile statului nu trebuie să facă accesibile informațiile doar la cerere, ci trebuie să dea publicității contractele de interes public în virtutea prezentei dispoziții legale;
se vor incrimina două fapte de omisiune săvârșite de către funcționarii publici, și anume 1. omisiunea săvârșită cu intenție a funcționarului public de a pune în executare contractele de privatizare sau de concesiune potrivit clauzelor acestora, dar și omisiunea de a promova acțiunile legale în executarea acestora, fapte care se vor pedepsi cu închisoarea de 10 până la 20 de ani. S-a avut în vedere pasivitatea intenționată a unor funcționari publici de rang înalt de a pune în executare sau de a exercita acțiunile legale care se impun ca urmare a neexecutării sau executării parțiale sau/și defectuoase a contractelor încheiate de diferite entități românești sau străine cu statul român. se va stabili o pedeapsă redusă la jumătate pentru aceleași fapte dacă acestea au fost săvârșite din culpă. La instituirea prezentei reglementări s-a avut în vedere situația în care multe dintre contractele de privatizare sau concesionare au fost în mod evident executate parțial sau defectuos, având clauze a căror încălcare a devenit notorie, situație în fața căreia autoritățile statului român au rămas pasive. Se intenționează forțarea responsabilizării funcționarului român în acțiunea de a-și îndeplini atribuțiunile de serviciu în apărarea averii publice, ca modalitate de apărare avuției și a suveranității naționale;
se va legifera interzicerea comercializării pe teritoriul României, a produselor de calitate inferioară față de cele comercializate sub aceeaăi marcă în țara de origine. Toți cetățenii Uniunii Europene merită un tratament egal și în ceea ce privește produsele alimentare și nealimentare comercializate pe piața unică, iar acest articol este menit să elimine practica neloială în acest domeniu, pentru a nu se mai induce în eroare, în mod abuziv și ilegal, consumatorul român. Este bine știută practica multor producatori externi, care vând produse de calitate diferită, sub aceeași marcă și cu același ambalaj, unele conținând o cantitate mai mică a ingredientului principal, altele conținând ingrediente de o calitate inferioară celei folosite pentru producerea produsului original.

Măsurile în domeniul siguranței și apărării naționale pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român se vor concretiza în adoptarea și modificarea unor norme legale în vederea întăririi siguranței cetățeanului român și apărării suveranității naționale:

se va modifica Legea 51/1991 privind securitatea națională, o lege anterioară intrării României în NATO și care prevede o serie de dispoziții de sorginte sovietică, precum cele care prevăd militarizarea serviciilor secrete;
pentru armonizarea legislației naționale cu legislația aliaților NATO și din Uniunea Europeană, se va legifera demilitarizarea totală a serviciilor de informații, contrainformații, pază, telecomunicații speciale și a celor asimilate acestora;
în același sens, se va legifera interdicția de participare în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror acte de procedură judiciară, precum și influențarea în orice mod a procurorului sau a judecătorului învestit cu efectuarea unei cercetări. Orice faptă contrară dispozițiilor legii, astfel cum a fost modificată, a fost incriminată, atrăgând o pedeapsă cuprinsă între 10 și 20 de ani;
tot pentru aceleași motive, dar și având în vedere necesitatea imperioasă a interzicerii oricărui fel de ingerință a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în viața publică în afara sectorului de activitate al acestora, precum și nevoia revenirii la un cadru concurențial echitabil pentru mediul de afaceri din România, se va interzice prin lege participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activități cu caracter politic, economic precum și deținerea de societăți comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse, precum și desfășurarea de activități comerciale pe teritoriul României sau în străinătate de către serviciile de informații, contrainformații și cele asimilate acestora. Măsurile de schimbare a dispozițiilor unor legi fundamentale pentru siguranța națională au fost luate pentru că însăși “cuvântul secret e respingător într-o societate liberă și deschisă. Și noi, ca oameni, am moștenit o opoziție istorică împotriva societăților secrete, jurămintelor secrete și a procedurilor secrete. Ne opunem în întreaga lume conspirației nemiloase care se propagă prin mijloace secrete pentru a-și lărgi sfera de influență prin infiltrare decât prin invazie, subversiv și nu prin alegeri, prin intimidare decât prin alegeri liberă. Este un sistem care a înglobat vaste resurse umane și materiale într-o construcție strâns împletită, într-o mașinărie foarte eficientă care combină operațiunile militare, diplomatice, servicii secrete, economie și politice. Pregătirea ei e secretă și nu publică. Greșelile sunt îngropate, nu făcute publice. Dizidenții sunt reduși la tăcere, nu pomeniți. Cheltuielile nu sunt puse în discuție, secretele nu sunt dezvăluite. De aceea legiuitorul atenian Solon a decretat că e o crimă pentru orice cetățean să se retragă din orice controversă.” (Fragment din Discursul „Președintelui și presei” al lui John F Kennedy în 1961) ;
se va modifica Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii și se pune în acord cu dispozițiile Legii 51/1991, astfel cum aceasta va fi fost modificată;
se va modifica Legea nr. 1 din 6 ianuarie 1998 (**republicată**) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Extern și se pune în acord cu dispozițiile Legii 51/1991, astfel cum aceasta va fi fost modificată;
se va modifica Legea Nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale și se va pune în acord cu dispozițiile Legii 51/1991, astfel cum aceasta va fi fost modificată;
modifică Legea nr. 191 din 19 octombrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază și se pune în acord cu dispozițiile Legii 51/1991, astfel cum aceasta va fi fost modificată;
Se va institui Garda Națională în baza principiului apărării întregului teritoriu național de către întregul popor pe bază de voluntariat. Garda Națională este parte integrantă a sistemului național de apărare, fiind subordonată direct Parlamentului și având în componența sa voluntari din cadrul populației civile care au vârsta între 18 ani și 55 de ani. Garda națională este instituită ca necesitate a implicării cetățeanului român în apărarea permanentă a democrației, integrității și suveranității României, în condițiile profesionalizării armatei, a scăderii numărului de soldați profesioniști și a implicării armatei în teatre de operațiuni aflate la mii de kilometri distanță de granițele țării. Pentru aceste motive, instruirea militară periodică a voluntarului cetățean român care nu este de profesie militar și posibilitatea de a avea un număr de cetățeni permanent în stare de vigilență este de natură a întări capacitatea de apărare a țării, fiind o garanție suplimentară pentru suveranitatea națională;
se va legifera obligativitatea achiziționării de echipamente militare noi, direct de la producător, în condițiile respectării legislației off-set în vigoare, respectiv OUG 189/2002. Această măsură a devenit necesară în urma achiziției de către statul roman, în ultimii ani, a unor echipamente militare vetuste și inutile la prețuri exorbitante, fapt care este de natură a pune în pericol siguranța și suveranitatea națională.

Măsurile pentru modificarea Codului Fiscal vor consta în modificări punctuale în Codul fiscal, care au ca scop creșterea veniturilor bugetare prin impozitarea marilor contribuabili persoane juridice și fizice cu cote fixe procentuale stabilite pe praguri de venituri și, respectiv, averi deținute în vederea suportării deducerilor fiscale oferite contribuabililor care au în întreținere mai multe persoane. Astfel:

– se va adăuga după articolul 18 din Codul fiscal trei noi articole care introduc un regim special de impozitare a unor categorii de contribuabili persoane juridice care realizează venituri anuale mai mari de 10.000.000 Euro. În acest sens, după articolul 18 se introduc articolele 18¹, 18²și 18³care reglementează regimul impozitării în funcție de praguri a cifrei de afaceri și de natura activității a marilor contribuabili persoane juridice din România. Această măsură este de natură a încuraja activitatea marilor contribuabili și de a spori gradul de competitivitate economică. În esență, reglementarea introduce praguri de impozitare pe cifra de afaceri pentru marii contribuabili, similare cu cele deja existente, și Titlul III din Codul fiscal unde este reglementat regimul de impozitare pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile din România.

Plecând de la succesul avut de reglementarea impozitării cu cote mici de impozit pe cifra de afaceri, factor de dezvoltare major a economiei naționale din ultimii ani, dar și de atractivitate pentru mulți agenți economici străini care au ales România tocmai pentru această modalitate de impozitare, introducerea prin simetrie a aceleiași maniere de impozitare și pentru marii contribuabili este o măsură de încurajare a dezvoltării economice a acestora și de atragere a marilor capitaluri și societăți comerciale în țara noastră, transformând astfel România într-un jucător important în găzduirea și încurajarea marilor afaceri în Europa și în lume.

De asemenea, este evident că stabilirea cotelor de impozitare pe cifra de afaceri este de natură a crește predictibilitatea normelor fiscale pentru agentul economic și, în același timp, facilitează stabilirea și plata impozitelor datorate de către marii contribuabili către statul român. Acest din urmă efect are scopul de a evita posibilele erori apărute cu prilejul calculării profitului impozabil în actuala reglementare de către contribuabil și a limita interferența agenților economici cu agenții fiscului român cu prilejul efectuării controalelor fiscale – fapt de natură a eficientiza activitatea fiscului și de a micșora personalul însărcinat cu controlul fiscal al marilor contribuabili.

În acest sens, introducerea art 18¹în Codul fiscal aduce trei praguri de impozitare pentru marii contribuabili: la alineatul 1 este prevăzută o cotă de 1% aplicată veniturilor înregistrate în fiecare an fiscal pentru „Contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 10.000.000 euro (zece milioane euro), alineatul 2 introduce o cotă de 2% aplicată veniturilor pentru contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 100.000.000 euro (o sută milioane euro) și alineatul 3 stabilește o cotă de 3% din veniturile contribuabililor care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 1.000.000.000 euro (un miliard euro). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Astfel, cum se poate observa, introducerea pragurilor de impozitare 1% până la 3% aplicată veniturilor marilor contribuabili este similară și simetrică cu regimul de impozitare al microîntreprinderilor, fapt de natură a încuraja și marii contribuabili într-un mod similar și simetric cu micii întreprinzători, aplicând astfel nediscriminatoriu una dintre soluțiile fiscale cele mai apreciate la nivel național și internațional.

Articolul 18² aduce în Codul fiscal o primă excepție de la regula stabilită în articolul precedent pentru marii contribuabili, introducând o nouă cotă de 5% aplicată veniturilor înregistrate pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora și care au venituri anuale mai mari de 10.000.000 euro. Această cotă mărită este similară cu cea existentă și care reglementează „Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor”, și are în vedere, pe de o parte, situația excepțională dovedită statistic potrivit căreia, indiferent de dificultățile întâmpinate de economia națională – pandemie, situație de război la granițele țării – profitabilitatea companiilor care desfășoară activitate în domeniile mai sus amintite este în creștere, și, pe de altă parte, este avut în vedere succesul și proliferarea afacerilor într-un domeniu de activitate deja impozitat cu 5% aplicată veniturilor înregistrate anual.

În mod similar și pentru aceeași motive, Articolele 18³-18⁴ introduc în Codul fiscal excepții similare celei prevăzute la art. 18² pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura extracției petrolului brut și a gazelor naturale precum și contribuabilii care desfășoară activități de natura transportului și distribuției energiei electrice.

De asemenea, art. 18⁵ introduce o altă excepție aplicată de această dată contribuabililor care desfășoară activități de natura intermedierilor financiare, și anume amintim, fără a ne limita a acestea, activități de intermedieri monetare în care sunt incluse activitățile realizate de bănci, case de economii, cooperative de credit sau activități ale sistemului de transfer de credite prin poștă și activități poștale ale caselor de economii, acordarea de credite pentru cumpărarea de locuințe de către instituții specializate (bănci pentru locuințe), activități monetare prin mandat postal (ordine de plată), sau activități ale holdingurilor, ale fondurilor mutuale și alte entități financiare similare, Leasing financiar sau Alte activități de creditare cum ar fi activități de servicii financiare care se referă în primul rând la contractarea de împrumuturi de către instituții neimplicate în intermedierea monetara, unde acordarea creditelor poate lua o varietate de forme, cum ar fi împrumuturi, ipoteci, cărti de credit etc.

Măsura, în mod similar cu cea prevăzută la art. 18², a avut în vederea înregistrarea de către acești contribuabili a unor creșteri semnificative ale veniturilor în perioade dificile din punct de vedere economic și social și o inexplicabilă stagnare concomitentă a profitabilității cauzată de creșterea cheltuielilor.

Toate aceste motive justifică introducerea unui prag special de impozitare de 5% din veniturile anuale obținute de către marii contribuabili ce desfășoară activități în domeniile mai sus amintite, respectiv pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere precum și pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura intermedierilor financiare și a căror venituri anuale sunt mai mari de 10.000.000 euro;

– se va modifica alineatul 2 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal și care stabilește o impozitare a pensiilor speciale, introducând o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară.

În stabilirea acestei cote și a acestui prag de impozitare s-a avut în vedere faptul că în Legea 153/2017 Președintele României are o indemnizație legală de 12 salarii minime brute pe țară, precum și faptul că, la nivel de principiu, nimeni nu ar trebui să primească sume de bani de la bugetul general consolidat al statului mai mari decât cele primite de cel mai înalt demnitar al statului român, Președintele României.

Pentru aceste motive și plecând de la acest principiu s-a stabilit o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară, astfel fiind impozitate cu 90% toate sumele provenite din pensii care depășesc 11 salarii brute minime pe țară;

– se va introduce un nou titlu în Codul Fiscal, după TITLUL X fiind introdus TITLUL X¹, care va avea titulatura de „IMPOZITUL PE MARILE AVERI”, reglementarea introducând în premieră în România un impozit datorat de către contribuabilii persoane fizice care dețin averi mai mari de 10.000.000 euro (zece milioane euro).

Reglementarea introduce în fiscalitatea română noțiunea de „mare avere” pentru contribuabilul român persoană fizică, pragul inferior al marilor averi fiind stabilit la zece milioane de euro, spre deosebire de cel reglementat în alte state ale Uniunii Europene unde, cum e în cazul Franței, impozitul pe marile averi este datorat după depășirea unei averi de 1,2 milioane de euro.

La stabilirea acestui prag înalt de impozitare a marilor averi a fost avută în vedere necesitatea creșterii avuției cetățenilor români și a posibilității acestora de a dezvolta afaceri pentru sporirea bunăstării generale, dar și obligația celor a căror avere a depășit pragul de 10.000.000 euro să contribuie în mod special, personal și direct la creșterea nivelului general de trai și al dezvoltării țării în care trăiesc și realizează profituri, această contribuție specială fiind făcută în interes atât în personal cât și general.

TITLUL X¹, introduce trei praguri de impozitare, după cum urmează:

un impozit de solidaritate în valoare 1% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 10.000.000 Euro (zece milioane euro);
un impozit de solidaritate în valoare 2% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 100.000.000 Euro (o sută de milioane euo);
un impozit de solidaritate în valoare 3% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 1.000.000.000 Euro (un miliard euro);

Impozitul de solidaritate va fi calculat pe întreaga avere declarată și va fi datorat la nivelul stabilit de lege până la scăderea averii sub pragul legal stabilit, astfel că nicio persoană a cărei avere nu depășește 10.000.000 Euro nu va fi impozitat, indiferent de averea deținută anterior.

Pentru stabilirea impozitului de solidaritate datorat persoanele fizice a căror avere estimată depășește 10.000.000 euro sunt obligate să întocmească anual o declarație de avere stabilită în Anexa I, declarația anuală de avere aferentă ultimului an fiscal trebuind să fie depusă până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a averii este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile și câștigurile.

Impozitul de solidaritate este mijlocul prin care deținătorii marilor averi își manifestă solidaritatea față de concetățenii lor și, în același timp, reprezintă modalitatea prin care aceștia ajută la dezvoltarea statului care le-a creat condițiile pentru realizarea unor acumulări materiale importante.

– se va modifică paragraful 3 al articolului 77 din Codul fiscal și extinde sfera deducerilor personale pentru contribuabilii care au una sau mai multe persoane în întreținere și care realizează venituri între limita prevăzută la alineatul 2, respectiv 3.600 lei, până la limita de 25.000 lei, după cum urmează:

„(i) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 20% din impozitul pe venit datorat;

(ii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 30% din impozitul pe venit datorat;

(iii) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 40 % din impozitul pe venit datorat;

(iv) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 50% din impozitul pe venit datorat.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 25.000 lei nu se acordă deducerea personală.”

Deducerile sunt acordate pentru orice fel de venituri, acestea ne mai fiind exclusiv adresate veniturilor salariale, astfel ca o sferă cât mai mare de contribuabili să poată beneficia de aceste facilități fiscale.

Scopul deducerilor din impozitul pe venit este sprijinirea contribuabililor care au îngrijire mai multe persoane (copii, părinți, soți) și, în același timp, încurajarea persoanelor active, cu venituri medii să procreeze, statul asumându-și indirect (prin deducerile personale reglementate prin prezenta lege) și direct (prin alocațiile legale pentru copii) o parte din cheltuielile cu creșterea copiilor, ca parte a politicii naționale de creștere a demografiei.

Prezenta reglementare fiscală este de natură a încuraja munca și constituie o măsură directă pentru stoparea declinului demografic precum și pentru încurajarea întoarcerii în țară a românilor din diaspora.

Măsuri pentru modificarea legislației referitoare la taxarea exploatărilor Offshore, respectiv a LEGII nr. 256 din 12 noiembrie 2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, urmând a fi modificate punctual următoarele articole:

Articolul 1 se modifică și se completează și va avea următorul conținut:

“(1) Prezenta lege stabilește unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și de abandonare, precum și a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operațiunilor petroliere, desfășurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM.

(2) În situaţia în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operațiunile petroliere desfășurate cu privire la perimetrele petroliere offshore. “

La articolul 2 se abrogă literele m), n), o) p) şi r).

Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 18. – Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfăşurate în baza legilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. “

La articolul 19, după alineatul 11 se introduce alineatul (12):

“(12) Investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.”

Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 19. – (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub preţul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

50% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

(5) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(6) Modelul și conținutul declarației privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucțiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului energiei, cu avizul ANRM.

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data inăării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare.

(10) În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) şi (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.

(11) Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri.”

Articolul 20 se modifică și se completează și va avea următorul conținut:

“Art. 20. – Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 90% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE, astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător.”

Articolul 21 se modifică și se completează şi va avea următorul cuprins:

“Art. 21. – Cota procentuală prevăzută la art. 20 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.”

La Articolul 25 după litera m) se Adaugă lit. n cu următorul cuprins:

“n) nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 19 și 20 se sancționează cu amendă corespunzând cu 30% din cifra de afaceri din anul în care s-a constatat abaterea.”

Articolul 33 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 33. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul acordurilor petroliere offshore nu se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2018, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.”

Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 34. – În vederea aplicării prevederilor art. 18, 19 şi 21, ANRM și titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiționale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore concesionate la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Anexă

Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore

În funcţie de nivelul prețului mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:

dacă PMPC este mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează cu formula:

IVST = IVSC – VID

IVSC = ISO_85 = 0,50 * VS_85 VS_85 = (PMPC – PRC) * VGC VID = min (VI, 0,3 * IVSC)

unde:

IVST – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;IVSC – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total calculat;

ISO_85 – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore datorat, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;

VS_85 – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;

PMPC – prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore sau prețul de referință, după caz;

PRC – prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2019;

VGC – volumele de gaze din producția internă din perimetrele offshore vândute;

IPC – indicele anual al prețurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Național de Statistică din România;

VID – valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile;

VI – valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream așa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează lunar cu valoarea VID dedusă;

În cazul în care PMPC este între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = IVSC – VID

IVSC = 0,5 * (85 – PRC) * VGC + ISO ISO = CI * VS

VS = (PMPC – PB) * VGC

VID = min (VI, 0,5 * IVSC) unde:

ISO – impozitul suplimentar offshore calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale în urma practicării unor prețuri PMPC între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz;

CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [15% – conform art. 19 alin. (3) lit. b)], aplicabilă în urma practicării unor prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv este 85 lei/MWh;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat din vânzarea gazelor naturale, cu prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;

În cazul în care PMPC depășește 100 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = IVSC – VID

IVSC = 0,5 * (85 – PRC) * VGC + ISO VID = min (VI, 0,5 * IVSC)

ISO – suma impozitelor suplimentare offshore, calculate pentru fiecare interval de preţ conform art. 19 alin. (3) lit. b) – i), respectiv:

ISO = ISO1 + ISO2 +…+ ISOi

ISOi – se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificații:

CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale, pentru fiecare interval de preț corespunzător conform art. 19 alin. (3) lit. b) – i);

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu IPC;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat pentru fiecare interval de preț corespunzător.

Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preț de vânzare de 110 lei/MWh, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:

IVST = IVSC – VID = 17,037-5,1111 = 11,9259 lei

IVSC = 0,5*(85 – PRC)*VGC + ISO = 0,5*(85-45,71)*1+5,25 = 17,037 lei

ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 = 0,15*15 +0,5*10 = 5,25 lei

VID = 0,5*IVSC=0,3*17,037=5,1111 lei unde:

CI1 = 0,15 – cota de impozitare (15%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. b);

CI2 = 0,3 – cota de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. c);

VS1 = (100-85)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între 100 lei/MWh şi 85 lei/MWh;

VS2 = (110-100)*1 = 10 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între PMPC (110 lei/MWh din exemplul dat) și 100 lei/MWh (prețul de bază minim al intervalului);”

Gallery Four Column - BLOCUL SUVERANIST ROMÂN - BSR

Programul de țară al Blocului Suveranist Român (BSR)

Contact

INSTAGRAM

BLOCUL SUVERANIS ROMÂN