Reforma Funcțiilor Publice și a Procesului Electoral
Protejarea Suveranității și Resurselor Naționale
Inițiativa prevede limitarea mandatelor pentru funcțiile publice numite la maximum două de patru ani fiecare și impune o pauză de cinci ani înainte ca foștii membri ai serviciilor de informații să poată deține funcții publice. De asemenea, cere ca președintele să desemneze candidatul la funcția de Prim Ministru propus de partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, urmărind o mai bună aliniere a guvernării la voința electorală. Propune modificări pentru a asigura o reprezentare parlamentară mai largă și mai fidelă, prin scăderea pragului electoral și excluderea Serviciului de Telecomunicații Speciale din procesul electoral.
Blocul Suveranist Român sugerează modificări legislative pentru a îmbunătăți gestionarea infrastructurii de comunicații și a resurselor naturale, prin oferirea de drepturi neîngrădite proprietarilor și co-proprietarilor imobilelor și stabilirea unui nivel minim al redevenței pentru concesionarea bunurilor publice. Inițiativa include, de asemenea, incriminarea omisiunilor funcționarilor publici în executarea contractelor de privatizare sau concesiune și interzicerea comercializării produselor de calitate inferioară sub aceeași marcă.
Până în prezent, sistemul administrativ românesc permite o varietate largă în ocuparea funcțiilor publice și în desfășurarea procesului electoral, fără restricții stricte legate de mandate sau antecedentele în serviciile de informații.
Propunerile BSR vizează o reformă profundă a administrației publice și a procesului electoral, punând accent pe limitarea mandatelor, interzicerea temporară a foștilor membri ai serviciilor de informații de a deține funcții publice, și îmbunătățirea reprezentării parlamentare, toate acestea având ca scop consolidarea integrității, transparenței și suveranității naționale.
Câteva din modificările pe care le vom aduce
– Funcțiile publice numite, sau funcțiile și calitățile pentru care se realizează desemnare directă, vor fi ocupate pentru maxim 2 mandate de maxim 4 ani;
- Membrii și foștii membri ai serviciilor de informații nu vor putea deține funcții publice numite sau alese pentru o perioadă de 5 ani de la încetarea exercitării acestor funcții;
- Obligarea Președintelui să desemneze candidat la funcția de Prim Ministru pe candidatul desemnat de către partidul care are cel mai mare număr de parlamentari;
- Modificarea alineatului 3 al art. 5 din Legea 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice oferind proprietarilor și co-proprietarilor imobilelor dreptul de a folosi continuu, neîntrerupt și necondiționat imobilele ai căror proprietari sau co-proprietari sunt. S-a avut în vedere că permiterea neîngrădită și neautorizată în prealabil a oricăror entități juridice deținătoare de reţelele de comunicaţii electronice sau tehnologii și echipamente utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice, sau a unor elemente de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora, constituie o limitare inacceptabilă a dreptului la proprietate, fapt care poate constitui o atingere gravă a suveranității poporului român;
- Modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, instituind scăderi ale pragului electoral pentru o mai bună reprezentare parlamentară a cetățenilor români. Se are în vedere că beneficiile stabilității politice aduse de creșterea pragului electoral în detrimentul reprezentării opțiunilor politice nu a avut efectul scontat, starea economică și socială a României zilelor noastre fiind dovada eșecului acestui modalități de reprezentare a cetățenilor români. S-a avut în vedere că între stabilitatea politică și reprezentativitatea parlamentară a unui segment cât mai extins de populație, suveranitatea națională este mai corect și fidel exprimată de o largă reprezentativitate a Parlamentului, ca aplicare directă a articolului 2 alineatul 1 din Constituție: “(1) Suveranitatea naționala aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.”, faptul că în Constituție se vorbește despre “reprezentativitate” și nu despre “stabilitate” fiind fundamentul constituțional al modificării pragului electoral;
- Modificări ale Legii 13/2015 prin care este exclus din procesul electoral Serviciul de Telecomunicații Speciale. Modificările legislative urmăresc transparentizarea procesului electoral și scoaterea din procesul electoral al unui serviciu secret (militarizat la această dată), măsurile fiind necesare pentru readucerea în mediul civil al procesului electoral din România, astfel cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.
- Se va completa articolul nr. 307 din Codul Administrativ din 03.07.2019, cu un nou alineat care stabilește că nivelul minim al redevenței obținute din concesionarea bunurilor proprietate publică nu se poate situa sub nivelul pieței Spatiului Economic European și proporțional cu beneficiile obținute din exploatarea bunului de către concesionar și a valorii de piață a bunului ce face obiectul concesiunii. Se are în vedere eficientizarea și creșterea profitabilității exploatării resurselor naturale ale României și a creșterii veniturilor bugetare ca mijloace de consolidare a suveranității naționale;
- Se vor incrimina două fapte de omisiune săvârșite de către funcționarii publici, și anume 1. omisiunea săvârșită cu intenție a funcționarului public de a pune în executare contractele de privatizare sau de concesiune potrivit clauzelor acestora, dar și omisiunea de a promova acțiunile legale în executarea acestora, fapte care se vor pedepsi cu închisoarea de 10 până la 20 de ani. S-a avut în vedere pasivitatea intenționată a unor funcționari publici de rang înalt de a pune în executare sau de a exercita acțiunile legale care se impun ca urmare a neexecutării sau executării parțiale sau/și defectuoase a contractelor încheiate de diferite entități românești sau străine cu statul român. se va stabili o pedeapsă redusă la jumătate pentru aceleași fapte dacă acestea au fost săvârșite din culpă. La instituirea prezentei reglementări s-a avut în vedere situația în care multe dintre contractele de privatizare sau concesionare au fost în mod evident executate parțial sau defectuos, având clauze a căror încălcare a devenit notorie, situație în fața căreia autoritățile statului român au rămas pasive. Se intenționează forțarea responsabilizării funcționarului român în acțiunea de a-și îndeplini atribuțiunile de serviciu în apărarea averii publice, ca modalitate de apărare avuției și a suveranității naționale;
- Se va legifera interzicerea comercializării pe teritoriul României, a produselor de calitate inferioară față de cele comercializate sub aceeași marcă în țara de Toți cetățenii Uniunii Europene merită un tratament egal și în ceea ce privește produsele alimentare și nealimentare comercializate pe piața unică, iar acest articol este menit să elimine practica neloială în acest domeniu, pentru a nu se mai induce în eroare, în mod abuziv și ilegal, consumatorul român. Este bine știută practica multor producatori externi, care vând produse de calitate diferită, sub aceeași marcă și cu același ambalaj, unele conținând o cantitate mai mică a ingredientului principal, altele conținând ingrediente de o calitate inferioară celei folosite pentru producerea produsului original.