• Se va institui interdicția înstrăinării activelor deținute de stat la companiile și societățile naționale, instituții de credit, precum și la oricare altă entitate economică la care statul are calitatea de acț Așa cum și Legea 173/2020, lege ce a fost ulterior modificată, a prevăzut interzicerea înstrăinării activelor statului pe o perioada de doi ani, considerăm necesara: 1. Instituirea interdicției de înstrăinare a acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, și 2. Suspendarea celor începute, pe o perioada de 100 ani, pană la data de 01.01.2121 a operațiunilor privind înstrăinarea activelor sau a acțiunilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societăți la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital deținută. La adoptarea acestei măsuri legislative, se are în vedere protejarea intereselor statului român, fiind evitat riscul pierderilor patrimoniale pe care le-ar suferi în cazul înstrăinării activelor deținute la diferite entități economice naționale, într-o perioadă de instabilitate economică și de schimbări structurale în economie. Se urmărește, de asemenea, conservarea activelor statului în vederea transmiterii acestora generațiilor următoare și asigurarea unei stabilități economice care să permită dezvoltarea capitalului uman;
• Se va completa articolul nr. 307 din Codul Administrativ din 03.07.2019, cu un nou alineat care stabilește că nivelul minim al redevenței obținute din concesionarea bunurilor proprietate publică nu se poate situa sub nivelul pieței Spatiului Economic European și proporțional cu beneficiile obținute din exploatarea bunului de către concesionar și a valorii de piață a bunului ce face obiectul concesiunii. Se are în vedere eficientizarea și creșterea profitabilității exploatării resurselor naturale ale României și a creșterii veniturilor bugetare ca mijloace de consolidare a suveranității naționale;
• Se va completa articolul nr. 307 din Codul Administrativ din 03.07.2019, cu un nou alineat care stabilește că nivelul minim al redevenței obținute din concesionarea bunurilor proprietate publică nu se poate situa sub nivelul pieței Spatiului Economic European și proporțional cu beneficiile obținute din exploatarea bunului de către concesionar și a valorii de piață a bunului ce face obiectul concesiunii. Se are în vedere eficientizarea și creșterea profitabilității exploatării resurselor naturale ale României și a creșterii veniturilor bugetare ca mijloace de consolidare a suveranității naționale;
• Se va modifica art.30 al.1 lit. A din legea nr. 312 din 28.06.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și instituie obligativitatea ca Banca Națională să mențină rezervele de aur deținut în tezaur exclusiv și în integralitate pe teritoriul României. Este astfel abrogată posibilitatea prevăzută în actuala formă a legii de a depozita aurul din tezaurul Băncii Naționale în străină La alineatul 2 se stabilește un termen de 180 de zile pentru repatrierea în integralitate a aurului depozitat în afara României, iar alineatul 3 incriminează fapta de a nu respecta cele doua alineate precedente și instuie pedeapsa cu până la 20 de ani închisoare pentru orice persoană care încalcă dispozițiile legale. Măsurile sunt menite a asigura stabilitatea economică și financiară a României prin accesul permanent, neîntrerupt și necondiționat la propriile rezerve de aur, măsuri necesare în condițiile instabilității accentuate a piețelor financiare și a riscului unei iminente crize economice globale. Totodată, deținerea efectivă și tezaurizarea propriilor rezerve de metale prețioase este o modalitate de afirmare și totodată o garanție pentru păstrarea suveranității naționale;
• Se va legifera obligația transparentizării totale a contractelor încheiate cu statul român și impune obligația ca toate aceste contracte sa fie publicate în Monitorul oficial partea a IV-a, cât și pe site-urile instituțiilor contractante. Transparența în sectorul public în ceea ce privește contractele încheiate cu statul român, este un element esențial în asigurarea unei democrații funcționale, în special în circumstanțe excepționale, care pot fi un teren fertil pentru eventuale fapte de corupție sau eludări ale legii, așa cum am observat în ultimele luni de la instituirea stării de urgență. De asemenea, instituțiile statului nu trebuie să facă accesibile informațiile doar la cerere, ci trebuie să dea publicității contractele de interes public în virtutea prezentei dispoziții legale;
• Se va legifera interzicerea comercializării pe teritoriul României, a produselor de calitate inferioară față de cele comercializate sub aceeași marcă în țara de Toți cetățenii Uniunii Europene merită un tratament egal și în ceea ce privește produsele alimentare și nealimentare comercializate pe piața unică, iar acest articol este menit să elimine practica neloială în acest domeniu, pentru a nu se mai induce în eroare, în mod abuziv și ilegal, consumatorul român. Este bine știută practica multor producatori externi, care vând produse de calitate diferită, sub aceeași marcă și cu același ambalaj, unele conținând o cantitate mai mică a ingredientului principal, altele conținând ingrediente de o calitate inferioară celei folosite pentru producerea produsului original;
• Tot pentru aceleași motive, dar și având în vedere necesitatea imperioasă a interzicerii oricărui fel de ingerință a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în viața publică în afara sectorului de activitate al acestora, precum și nevoia revenirii la un cadru concurențial echitabil pentru mediul de afaceri din România, se va interzice prin lege participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activități cu caracter politic, economic precum și deținerea de societăți comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse, precum și desfășurarea de activități comerciale pe teritoriul României sau în străinătate de către serviciile de informații, contrainformații și cele asimilate acestora. Măsurile de schimbare a dispozițiilor unor legi fundamentale pentru siguranța națională au fost luate pentru că însăși “cuvântul secret e respingător într-o societate liberă și deschisă. Și noi, ca oameni, am moștenit o opoziție istorică împotriva societăților secrete, jurămintelor secrete și a procedurilor secrete. Ne opunem în întreaga lume conspirației nemiloase care se propagă prin mijloace secrete pentru a-și lărgi sfera de influență prin infiltrare decât prin invazie, subversiv și nu prin alegeri, prin intimidare decât prin alegeri liberă. Este un sistem care a înglobat vaste resurse umane și materiale într-o construcție strâns împletită, într-o mașinărie foarte eficientă care combină operațiunile militare, diplomatice, servicii secrete, economie și politice. Pregătirea ei e secretă și nu publică. Greșelile sunt îngropate, nu făcute publice. Dizidenții sunt reduși la tăcere, nu pomeniț Cheltuielile nu sunt puse în discuție, secretele nu sunt dezvăluite. De aceea legiuitorul atenian Solon a decretat că e o crimă pentru orice cetățean să se retragă din orice controversă.” (Fragment din Discursul „Președintelui și presei” al lui John F Kennedy în 1961) ;

• Se va adăuga după articolul 18 din Codul fiscal trei noi articole care introduc un regim special de impozitare a unor categorii de contribuabili persoane juridice care realizează venituri anuale mai mari de 10.000.000 Euro. În acest sens, după articolul 18 se introduc articolele 18¹, 18² și 18³ care reglementează regimul impozitării în funcție de praguri a cifrei de afaceri și de natura activității a marilor contribuabili persoane juridice din România. Această măsură este de natură a încuraja activitatea marilor contribuabili și de a spori gradul de competitivitate economică. În esență, reglementarea introduce praguri de impozitare pe cifra de afaceri pentru marii contribuabili, similare cu cele deja existente, și Titlul III din Codul fiscal unde este reglementat regimul de impozitare pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile din România.

Plecând de la succesul avut de reglementarea impozitării cu cote mici de impozit pe cifra de afaceri, factor de dezvoltare major a economiei naționale din ultimii ani, dar și de atractivitate pentru mulți agenți economici străini care au ales România tocmai pentru această modalitate de impozitare, introducerea prin simetrie a aceleiași maniere de impozitare și pentru marii contribuabili este o măsură de încurajare a dezvoltării economice a acestora și de atragere a marilor capitaluri și societăți comerciale în țara noastră, transformând astfel România într-un jucător important în găzduirea și încurajarea marilor afaceri în Europa și în lume.

De asemenea, este evident că stabilirea cotelor de impozitare pe cifra de afaceri este de natură a crește predictibilitatea normelor fiscale pentru agentul economic și, în același timp, facilitează stabilirea și plata impozitelor datorate de către marii contribuabili către statul român. Acest din urmă efect are scopul de a evita posibilele erori apărute cu prilejul calculării profitului impozabil în actuala reglementare de către contribuabil și a limita interferența agenților economici cu agenții fiscului român cu prilejul efectuării controalelor fiscale – fapt de natură a eficientiza activitatea fiscului și de a micșora personalul însărcinat cu controlul fiscal al marilor contribuabili.

În acest sens, introducerea art 18¹ în Codul fiscal aduce trei praguri de impozitare pentru marii contribuabili: la alineatul 1 este prevăzută o cotă de 1% aplicată veniturilor înregistrate în fiecare an fiscal pentru „Contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 10.000.000 euro (zece milioane euro), alineatul 2 introduce o cotă de 2% aplicată veniturilor pentru contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 100.000.000  euro (o sută milioane euro) și alineatul 3 stabilește o cotă de 3% din veniturile contribuabililor care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 1.000.000.000 euro (un miliard euro). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Astfel, cum se poate observa, introducerea pragurilor de impozitare 1% până la 3% aplicată veniturilor marilor contribuabili este similară și simetrică cu regimul de impozitare al microîntreprinderilor, fapt de natură a încuraja și marii contribuabili într-un mod similar și simetric cu micii întreprinzători, aplicând astfel nediscriminatoriu una dintre soluțiile fiscale cele mai apreciate la nivel național și internațional.

Articolul 18² aduce în Codul fiscal o primă excepție de la regula stabilită în articolul precedent pentru marii contribuabili, introducând o nouă cotă de 5% aplicată veniturilor înregistrate pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora și care au venituri anuale mai mari de 10.000.000 euro. Această cotă mărită este similară cu cea existentă și care reglementează „Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor”, și are în vedere, pe de o parte, situația excepțională dovedită statistic potrivit căreia, indiferent de dificultățile întâmpinate de economia națională – pandemie, situație de război la granițele țării – profitabilitatea companiilor care desfășoară activitate în domeniile mai sus amintite este în creștere, și, pe de altă parte, este avut în vedere succesul și proliferarea afacerilor într-un domeniu de activitate deja impozitat cu 5% aplicată veniturilor înregistrate anual.

În mod similar și pentru aceeași motive, Articolele 18³-18⁴ introduc în Codul fiscal excepții similare celei prevăzute la art. 18² pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura extracției petrolului brut și a gazelor naturale precum și contribuabilii care desfășoară activități de natura transportului și distribuției energiei electrice.

De asemenea, art. 18⁵ introduce o altă excepție aplicată de această dată contribuabililor care desfășoară activități de natura intermedierilor financiare, și anume amintim, fără a ne limita a acestea, activități de intermedieri monetare în care sunt incluse activitățile realizate de bănci, case de economii, cooperative de credit sau activități ale sistemului de transfer de credite prin poștă și activități poștale ale caselor de economii, acordarea de credite pentru cumpărarea de locuințe de către instituții specializate (bănci pentru locuințe), activități monetare prin mandat postal (ordine de plată), sau activități ale holdingurilor, ale fondurilor mutuale și alte entități financiare similare, Leasing financiar sau Alte activități de creditare cum ar fi activități de servicii financiare care se referă în primul rând la contractarea de împrumuturi de către instituții neimplicate în intermedierea monetara, unde acordarea creditelor poate lua o varietate de forme, cum ar fi împrumuturi, ipoteci, cărti de credit etc.

Măsura, în mod similar cu cea prevăzută la art. 18², a avut în vederea înregistrarea de către acești contribuabili a unor creșteri semnificative ale veniturilor în perioade dificile din punct de vedere economic și social și o inexplicabilă stagnare concomitentă a profitabilității cauzată de creșterea cheltuielilor;

• Toate aceste motive justifică introducerea unui prag special de impozitare de 5% din veniturile anuale obținute de către marii contribuabili ce desfășoară activități în domeniile mai sus amintite, respectiv pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere precum și pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura intermedierilor financiare și a căror venituri anuale sunt mai mari de 10.000.000 euro;
• se va modifica alineatul 2 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal și care stabilește o impozitare a pensiilor speciale, introducând o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară.
• În stabilirea acestei cote și a acestui prag de impozitare s-a avut în vedere faptul că în Legea 153/2017 Președintele României are o indemnizație legală de 12 salarii minime brute pe țară, precum și faptul că, la nivel de principiu, nimeni nu ar trebui să primească sume de bani de la bugetul general consolidat al statului mai mari decât cele primite de cel mai înalt demnitar al statului român, Președintele României.
• Pentru aceste motive și plecând de la acest principiu s-a stabilit o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară, astfel fiind impozitate cu 90% toate sumele provenite din pensii care depășesc 11 salarii brute minime pe țară;

– Se va introduce un nou titlu în Codul Fiscal, după TITLUL X fiind introdus TITLUL X¹, care va avea titulatura de „IMPOZITUL PE MARILE AVERI”, reglementarea introducând în premieră în România un impozit datorat de către contribuabilii persoane fizice care dețin averi mai mari de 10.000.000 euro (zece milioane euro).

Reglementarea introduce în fiscalitatea română noțiunea de „mare avere” pentru contribuabilul român persoană fizică, pragul inferior al marilor averi fiind stabilit la zece milioane de euro, spre deosebire de cel reglementat în alte state ale Uniunii Europene unde, cum e în cazul Franței, impozitul pe marile averi este datorat după depășirea unei averi de 1,2 milioane de euro.

La stabilirea acestui prag înalt de impozitare a marilor averi a fost avută în vedere necesitatea creșterii avuției cetățenilor români și a posibilității acestora de a dezvolta afaceri pentru sporirea bunăstării generale, dar și obligația celor a căror avere a depășit pragul de 10.000.000 euro să contribuie în mod special, personal și direct la creșterea nivelului general de trai și al dezvoltării țării în care trăiesc și realizează profituri, această contribuție specială fiind făcută în interes atât în personal cât și general.

TITLUL X¹, introduce trei praguri de impozitare, după cum urmează:

• un impozit de solidaritate în valoare 1% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 10.000.000 Euro (zece milioane euro);
• un impozit de solidaritate în valoare 2% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 100.000.000 Euro (o sută de milioane euo);
• un impozit de solidaritate în valoare 3% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 1.000.000.000 Euro (un miliard euro);

Impozitul de solidaritate va fi calculat pe întreaga avere declarată și va fi datorat la nivelul stabilit de lege până la scăderea averii sub pragul legal stabilit, astfel că nicio persoană a cărei avere nu depășește 10.000.000 Euro nu va fi impozitat, indiferent de averea deținută anterior.

Pentru stabilirea impozitului de solidaritate datorat persoanele fizice a căror avere estimată depășește 10.000.000 euro sunt obligate să întocmească anual o declarație de avere stabilită în Anexa I, declarația anuală de avere aferentă ultimului an fiscal trebuind să fie depusă până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a averii este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile și câștigurile.

Impozitul de solidaritate este mijlocul prin care deținătorii marilor averi își manifestă solidaritatea față de concetățenii lor și, în același timp, reprezintă modalitatea prin care aceștia ajută la dezvoltarea statului care le-a creat condițiile pentru realizarea unor acumulări materiale importante.

• se va modifică paragraful 3 al articolului 77 din Codul fiscal și extinde sfera deducerilor personale pentru contribuabilii care au una sau mai multe persoane în întreținere și care realizează venituri între limita prevăzută la alineatul 2, respectiv 3.600 lei, până la limita de 25.000 lei, după cum urmează:
• “(i) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 20% din impozitul pe venit datorat;
• (ii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 30% din impozitul pe venit datorat;
• (iii) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 40 % din impozitul pe venit datorat;
• (iv) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 50% din impozitul pe venit datorat.
• Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 25.000 lei nu se acordă deducerea personală.”
• Deducerile sunt acordate pentru orice fel de venituri, acestea ne mai fiind exclusiv adresate veniturilor salariale, astfel ca o sferă cât mai mare de contribuabili să poată beneficia de aceste facilități fiscale.
• Scopul deducerilor din impozitul pe venit este sprijinirea contribuabililor care au îngrijire mai multe persoane (copii, părinți, soți) și, în același timp, încurajarea persoanelor active, cu venituri medii să procreeze, statul asumându-și indirect (prin deducerile personale reglementate prin prezenta lege) și direct (prin alocațiile legale pentru copii) o parte din cheltuielile cu creșterea copiilor, ca parte a politicii naționale de creștere a demografiei.
• Prezenta reglementare fiscală este de natură a încuraja munca și constituie o măsură directă pentru stoparea declinului demografic precum și pentru încurajarea întoarcerii în țară a românilor din diaspora;

• modificarea legislației referitoare la taxarea exploatărilor Offshore, respectiv a LEGII nr. 256 din 12 noiembrie 2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, urmând a fi modificate punctual următoarele articole:

1. Articolul 1 se modifică și se completează și va avea următorul conținut:

“(1) Prezenta lege stabilește unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și de abandonare, precum și a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operațiunilor petroliere, desfășurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM.

(2) În situaţia în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operațiunile petroliere desfășurate cu privire la perimetrele petroliere offshore. “

1. La articolul 2 se abrogă literele m), n), o) p) şi r).

1. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 18. – Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfăşurate în baza legilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. “

1. La articolul 19, după alineatul 11 se introduce alineatul (12):

“(12) Investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.”

1. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 19. – (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub preţul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: 

1. 50% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
2. b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
3. c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
4. d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
5. e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
6. f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
7. g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
8. h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
9. 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

(5) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(6) Modelul și conținutul declarației privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucțiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului energiei, cu avizul ANRM.

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data inăării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare.

(10) În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) şi (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.

(11) Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri.”