Reforma în Securitate și Justiție: O Nouă Era a Drepturilor și Libertăților în România
Această reformă legislativă propusă marchează un moment decisiv pentru România, punând accent pe întărirea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și pe garantarea unei justiții echitabile, libere de influențe externe.
Prin prioritizarea transparenței, independenței sistemului judiciar și a serviciilor de informații, modificările sugerate promit o consolidare a statului de drept, asigurând cetățenilor protecție împotriva abuzurilor și un cadru democratic robust, adaptat provocărilor secolului XXI.
Această viziune ambițioasă urmărește consolidarea democrației, protejarea integrității individuale și promovarea unui cadru de securitate națională echilibrat și respectuos față de drepturile omului.
În prezent, sistemul de justiție și securitate din România se confruntă cu provocări semnificative, incluzând nevoia de transparență, independență și adaptabilitate la noile riscuri de securitate
Ne propunem să transformăm fundamental sistemul de justiție și securitate națională, prin implementarea unor reforme ce garantează dreptul la apărare fără imixtiuni, asigură numirea transparentă a șefilor serviciilor de informații și elimină restricțiile asupra drepturilor fundamentale în situații excepționale.
Câteva din modificările pe care le vom aduce
– Întărirea și garantarea dreptului la apărarea fără imixtiuni și condiționări din partea statului;
- Numirea șefilor serviciilor de informații va fi făcută de către Parlament, în ședință comună a celor două camere;
- Modificarea, în sensul descris mai sus, a Ordonanței de urgență 1/1999, eliminând posibilitatea restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale pe durata stării de asediu și a stării de urgență. A fost avut în vedere faptul că nicio situație, oricât de excepțională ar fi aceasta, nu poate justifica restrângerea unor drepturi inerente condiției umane și a calității de cetățean, fapt confirmat de modul de redactare al art. 15 din Constituție: “(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.”. Astfel, Dreptul la viața și la integritate fizica și psihică, Dreptul la apărare, Dreptul la Liberă circulație, Dreptul la viața intimă, familială și privată, la Inviolabilitatea domiciliului, la libertatea conștiinței sau la libertatea de exprimare nu pot fi limitate pentru niciun motiv, restrângerea acestora neputând avea ca finalitate ipotetică ieșirea dintr-o situație excepțională, ci adâncirea unei stări de anormalitate;
- Abrogarea, în integralitate, a Legii 55/2020, plecând de la considerentele expuse de către Curtea Constituțională în Decizia 457/2020. În motivarea acestei Decizii, Curtea Constituțională a reținut fără echivoc că “A „construi“ prin lege o instituție nouă – „starea de alertă“, cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituent – dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României.” Pentru a ajunge la această concluzie, Curte Constituțională a reținut și că “chiar și în stare de urgență publică, principiul fundamental al statului de drept trebuie să Statul de drept constă în mai multe aspect, care sunt toate de importanță capitală și trebuie menținute într-un mod integral. Aceste elemente sunt principiul legalității, separarea puterilor, împărțirea puterilor, drepturile omului, monopolul statului asupra forței, administrarea publică și independentă a justiției, protecția vieții private, dreptul la vot, libertatea de acces la puterea politică, participarea democratică a cetățenilor și supravegherea de către aceștia a procesului decizional, luarea deciziilor, transparența guvernării, libertatea de exprimare, asociere și întrunire, drepturile minorităților, precum și regula majorității în luarea deciziilor politice. Statul de drept înseamnă că agențiile guvernamentale trebuie să funcționeze în cadrul legii și acțiunile lor trebuie să fie supuse controlului de către instanțele independente. Securitatea juridică a persoanelor trebuie să fie garantată.” Având în vedere toate aceste aspecte, caracterul vădit neconstituțional al Legii 55/2020, toate produse de starea de presiune dată de situația pandemică în care a fost adoptată această dispoziție legală, dar și necesitatea reluării în condiții de normalitate a procesului legislativ, unica soluție pentru revenirea la starea de legalitate și constituționalitate ca unice modalități de exercitare a suveranității naționale este abrogarea integrală a Legii 55/2020;
- Modificări ale Legii 13/2015 prin care este exclus din procesul electoral Serviciul de Telecomunicații Speciale. Modificările legislative urmăresc transparentizarea procesului electoral și scoaterea din procesul electoral al unui serviciu secret (militarizat la această dată), măsurile fiind necesare pentru readucerea în mediul civil al procesului electoral din România, astfel cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană;
- În același sens, se va legifera interdicția de participare în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror acte de procedură judiciară, precum și influențarea în orice mod a procurorului sau a judecătorului învestit cu efectuarea unei cercetă Orice faptă contrară dispozițiilor legii, astfel cum a fost modificată, a fost incriminată, atrăgând o pedeapsă cuprinsă între 10 și 20 de ani;
- Tot pentru aceleași motive, dar și având în vedere necesitatea imperioasă a interzicerii oricărui fel de ingerință a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în viața publică în afara sectorului de activitate al acestora, precum și nevoia revenirii la un cadru concurențial echitabil pentru mediul de afaceri din România, se va interzice prin lege participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activități cu caracter politic, economic precum și deținerea de societăți comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse, precum și desfășurarea de activități comerciale pe teritoriul României sau în străinătate de către serviciile de informații, contrainformații și cele asimilate acestora. Măsurile de schimbare a dispozițiilor unor legi fundamentale pentru siguranța națională au fost luate pentru că însăși “cuvântul secret e respingător într-o societate liberă și deschisă. Și noi, ca oameni, am moștenit o opoziție istorică împotriva societăților secrete, jurămintelor secrete și a procedurilor secrete. Ne opunem în întreaga lume conspirației nemiloase care se propagă prin mijloace secrete pentru a-și lărgi sfera de influență prin infiltrare decât prin invazie, subversiv și nu prin alegeri, prin intimidare decât prin alegeri liberă. Este un sistem care a înglobat vaste resurse umane și materiale într-o construcție strâns împletită, într-o mașinărie foarte eficientă care combină operațiunile militare, diplomatice, servicii secrete, economie și politice. Pregătirea ei e secretă și nu publică. Greșelile sunt îngropate, nu făcute publice. Dizidenții sunt reduși la tăcere, nu pomeniț Cheltuielile nu sunt puse în discuție, secretele nu sunt dezvăluite. De aceea legiuitorul atenian Solon a decretat că e o crimă pentru orice cetățean să se retragă din orice controversă.” (Fragment din Discursul „Președintelui și presei” al lui John F Kennedy în 1961) ;
- Se va modifica Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii și se pune în acord cu dispozițiile Legii 51/1991, astfel cum aceasta va fi fost modificată;
- Se va modifica Legea Nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale și se va pune în acord cu dispozițiile Legii 51/1991, astfel cum aceasta va fi fost modificată.