Reforma Judiciară și Protecția Drepturilor Cetățenești:
O Nouă Viziune pentru România
Aceste modificări legislative propuse reflectă o abordare comprehensivă și profundă a reformei în domeniul justiției și al drepturilor cetățenești în România, având ca scop consolidarea statului de drept, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, și asigurarea unei mai bune reprezentativități și eficiențe în procesul legislativ și judiciar.
Prin aceste inițiative, se urmărește întărirea independenței justiției, promovarea transparenței și a accesului la informații de interes public, precum și limitarea influenței politice și a serviciilor de informații în viața publică și economică, toate acestea contribuind la o democrație mai robustă și la o societate în care drepturile cetățenilor sunt cu adevărat respectate și protejate.
Situația justiției din prezent si increderea cetățeanului
(55%)
Nevoia de schimbare în sistemul judiciar din România este imperativă, pentru a asigura aplicarea corectă și imparțială a legii, elemente fundamentale în consolidarea încrederii publice. Această transformare este esențială pentru a promova justiția și egalitatea în fața legii, asigurând protecția drepturilor și libertăților cetățenești.
Viziunea noastră pe viitor cu implementarea modificărilor aduse de BSR
(93%)
Implementarea modificărilor aduse de BSR marchează începutul unei noi ere în sistemul judiciar din România, promițând o viziune pe viitor în care justiția devine mai accesibilă, transparentă și eficientă pentru toți cetățenii. Aceste schimbări vizează nu doar îmbunătățirea procedurilor judiciare, ci și consolidarea încrederii publice în instituțiile de drept, creând un cadru în care drepturile și libertățile individuale sunt protejate în mod activ.
Câteva din modificările pe care le vom aduce
– Interdicția monitorizării cetățeanului român fără încuviințarea prealabilă a instanței;
- din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte doar judecători, fapt care va avea ca efect scoaterea procurorilor din rândul magistraților;
- Președintele CSM va fi ales doar pentru un singur mandat de maxim 2 ani;
- Curtea Constituțională va putea constata neconstituționalitatea unui tratat și, ulterior, a ratificării;
- Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale de către judecători și procurori va constitui abatere disciplinară și se va sancționa în condiții stabilite printr-o lege organică;
- Întărirea democrației și creșterea reprezentativității Parlamentului prin impunerea la nivel Constituțional a unui prag electoral de 1% pentru intrarea în Parlament;
- Parlamentul va desemna Procurorul General și a Procurorii șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
- Scăderea numărului de semnături necesare pentru o inițiativă legislativă cetățenească de la 100.000 la 30.000 de semnături;
- Eliminarea adoptării tacite a legilor;
- Limitarea delegării legislative a executivului;
- Scăderea numărului de parlamentari care pot sesiza CCR de la 50 la 20 de deputați și, respectiv, de la 25 la 10 senatori;
- Scăderea mandatului Președintelui de la 5 la 4 ani;
- Limitarea dreptului Președintelui de a organiza referendumuri;
- Obligarea Președintelui să desemneze candidat la funcția de Prim Ministru pe candidatul desemnat de către partidul care are cel mai mare număr de parlamentari;
- Președintele nu va mai desemna judecători la CCR;
- Se va introduce un nou alineat la articolul 398 Cod Penal, cu titlul marginal “Înalta trădare”, alineat care introduce în sfera înaltei trădări și fapta Președintelui de a nu pune în aplicare Deciziile Curții Constituționale prin care sunt soluționate conflicte de natură constituțională în termen de 10 zile de la comunicarea dispozitivului. Necesitatea incriminării acestei fapte constă în importanța valorii ocrotite, respectiv importanța punerii imediate în aplicare a dispozițiilor Deciziilor Curții Constituționale, precum și lipsa oricărui mijloc de coerciție sau oricărei sancțiuni pentru Președintele care încalcă ordinea Constituțională și ignoră hotărârile prin care se interpretează Constituția în vederea punerii în aplicare a actului fundamental, aceste fapte fiind de natură a afecta în mod fundamental suveranitatea națională;
- modificarea a două articole din Legea 135/2010 codul de procedură penală, și anume: se va modifica Articolul 247 Cod procedură penală, instituindu-se prin lege necesitatea existenței unei legături între fapta penală comisă și starea de sănătate mentală a fă În acest mod, măsura internării medicale provizorii va putea fi luată doar dacă starea făptuitorului a fost determinantă pentru săvârșirea faptei și luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru siguranța publică. Necesitatea modificării legislative a survenit ca urmare a incidenței în creștere a unor interpretări a normelor legale în vigoare la această dată de către instanțele de judecată penale în sensul extinderii atribuțiunilor acestora în sfera civilă, în cazuri în care, deși nu există nicio legătură între starea de sănătate a făptuitorului și fapta presupus comisă, în cadrul urmăririi penale au fost luate măsuri de siguranță cu ignorarea cadrului legal general instituit de Codul civil incident în speță. Pentru clarificarea sferei de aplicabilitate a normei procesual penale, dar și pentru evitarea oricăror erori sau abuzuri de natură a limita nejustificat drepturilor cetățenilor români, Proiectul de lege introduce în sfera suveranității naționale protecția drepturilor fundamentale ale cetățeanului; la alienatul 2 al articolului 10 se introduce o nouă literă, litera g), la alin.1 al art. 453 Cod Procedură Penală introducându-se -ca nou motiv de revizuire- situația în care “hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care a fost abrogată sau modificată, după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care dispozițiile penale sunt mai favorabile sau fapta a fost dezincriminată.” Se are în vedere că dezincriminarea faptei precum și normele penale mai favorabile reflectă o exprimare și un efect al modului în care anumite fapte sunt percepute de către societate, motiv pentru care dezincriminarea acestora este efectul direct al exercitării dreptului suveran al poporului de a reglementa în materia penală. Pe cale de consecință, dezincriminarea unor fapte sau normele penale mai favorabile trebuie să își producă efectele asupra tuturor membrilor societății, indiferente dacă aceștia sunt sau nu sunt la data intervenirii modificării legislative condamnați definitiv în baza unei norme penale devenită caducă, însăși hotărârea judecătorească devenind obsoletă și contrară ordinii legale și constituționale prin intervenirea normei penale noi mai favorabile. Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere faptul că revizuirea poate fi făcută oricând, chiar și după decesul persoanei condamnate de către moștenitorii acesteia, fapt care, în situația reglementată de modificarea legislativă propusă, face posibilă repararea unor erori și abuzuri judiciare istorice produse în regimul comunist sau fascist;
- modificarea articolului 18 al. 2 din Legea nr. 202 din 9 noiembrie 1998 (*republicată*) privind organizarea Monitorului Oficial al României modificarea legislativă pentru a fi instituit accesul liber și neîntrerupt al cetățenilor români la Monitorul Oficial și la toate documentele de interes public comunicate prin intermediul acestuia. Modificarea s-a făcut ca urmarea a constatării necesității cunoașterii legii, dar și actelor oficiale de către destinatarii acestora, ca o obligație corelativă a statului român în raport cu obligația cunoașterii legii de către cetățean, legătura realizată între stat și cetățean prin intermediul legii și ca urmarea a cunoașterii acesteia fiind un element fundamental al suveranității naționale;
- tot pentru aceleași motive, dar și având în vedere necesitatea imperioasă a interzicerii oricărui fel de ingerință a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în viața publică în afara sectorului de activitate al acestora, precum și nevoia revenirii la un cadru concurențial echitabil pentru mediul de afaceri din România, se va interzice prin lege participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activități cu caracter politic, economic precum și deținerea de societăți comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse, precum și desfășurarea de activități comerciale pe teritoriul României sau în străinătate de către serviciile de informații, contrainformații și cele asimilate acestora. Măsurile de schimbare a dispozițiilor unor legi fundamentale pentru siguranța națională au fost luate pentru că însăși “cuvântul secret e respingător într-o societate liberă și deschisă. Și noi, ca oameni, am moștenit o opoziție istorică împotriva societăților secrete, jurămintelor secrete și a procedurilor secrete. Ne opunem în întreaga lume conspirației nemiloase care se propagă prin mijloace secrete pentru a-și lărgi sfera de influență prin infiltrare decât prin invazie, subversiv și nu prin alegeri, prin intimidare decât prin alegeri liberă. Este un sistem care a înglobat vaste resurse umane și materiale într-o construcție strâns împletită, într-o mașinărie foarte eficientă care combină operațiunile militare, diplomatice, servicii secrete, economie și politice. Pregătirea ei e secretă și nu publică. Greșelile sunt îngropate, nu făcute publice. Dizidenții sunt reduși la tăcere, nu pomeniț Cheltuielile nu sunt puse în discuție, secretele nu sunt dezvăluite. De aceea legiuitorul atenian Solon a decretat că e o crimă pentru orice cetățean să se retragă din orice controversă.” (Fragment din Discursul „Președintelui și presei” al lui John F Kennedy în 1961) .